[+] toate articolele

Articole

HBP – O PROBLEMA PERMANENTA DE SANATATE

C.Belinski, N.Calomfirescu


Patologia prostatica este o problema comuna la barbatii peste 50 de ani. Conform OMS tendinta populatiei generale in urmatoarele decade este de imbatranire, astfel incat numarul pacientilor cu HBP simptomatic va creste, determinand o crestere a costurilor.

HBP include hipertrofia, hiperplazia, marirea prostatei si obstructia subvezicala fiind definita ca si cresterea benigna( non-canceroasa ) a volumului prostatei datorita cresterii numarului de celule noi. Nu exista o definitie clinica unanim acceptata a HBP. In HBP cresterea este localizata, incepe in regiunea periuretrala de la nivelul zonei tranzitionale, celulele normale sunt impinse spre interior , comprimand astfel uretra prostatica(1).

Asadar, ce este HBP?

HBP, fostul adenom de prostata, este marirea in volum a prostatei cu cateva simptome asociate ,incluzand simptomatologia obstructiva si iritativa (reziduala) caracteristice LUTS cat si afectare vezicala cu slabirea muschiului detrusor si probleme de golire vezicala(1).

Simptomele obstructive sunt:
- iniţiere dificilă a micţiunii
- jet urinar slab
- disurie-urinare dificilă
- micţiune prelungită
- senzaţia de golire incompletă a vezicii
- retenţie de urină
- pseudoincontinenţă prin “prea plin”(in cazul retentiei cronice de urina)

Simptomele iritative sunt cele datorita carora pacientul se prezinta la medic:
- nocturia
- micţiune imperioasă
- polakiurie
- pseudoincontinenţă prin “urgenţă” micţională.

Prevalenta LUTS/HBP creste cu varsta(6), incepand din decadele III-IV:

Diagnosticul HBP presupune parcurgerea obligatorie a mai multor etape: Anamneza urmareste istoricul medical al pacientului si eliminarea altor cauze de LUTS(2):

Utilizarea chestionarelor standardizate: cel mai raspandit este IPSS (International Prostate Symptom Score) alcatuit din 7 intrebari care se refera la golirea incompleta a vezicii, frecventa urinarii, intermitenta,urgenta, jetul urinar slab, efortul la urinare si nocturia. Fiecare raspuns este punctat de la 0 la 5.Suma punctajelor rezultate din raspunsurile la cele 7 intrebari poate fi:0-7:simptomatologie usoara, 8-19: simptomatologie moderata sau 20-35: simptomatologie severa.

Tuseul Rectal: estimeaza marimea, forma, consistenta, delimitarea prostatei, putand identifica alte patologii prostatice.

PSA: este un marker obligatoriu de efectuat pentru un diagnostic corect
– uşor crescut în HBP
– tinde să crească progresiv cu vârsta şi cu volumul prostatic

Determinarea creatininei: pentru a putea aprecia rasunetul asupra cailor urinare superioare.

Analize de urina, in special urocultura, pentru a elimina posibilitatea unei infectii a tractului urinar.

Debitmetria(Uroflowmetria): consta in determinarea fluxului urinarcorelat cu volumul si timpul de evacuare; pentru interpretarea corecta a debitmetriei sunt necesare doua sau mai multe determinari cu un volum urinat de minim 150 ml.

Determinarea ecografica a rezidiului postmictional.

Calendarul mictional – metoda de autoevaluare a ritmului mictional pe 24 de ore ce trebuie utilizat pentru diagnosticul diferential al polakiuriei(urinarea frecventa).

HBP este o boala progresiva. Ce inseamna aceasta?

Din punct de vedere al pacientului: deteriorarea semnificativa a calitatii vietii, prin inrautatirea simptomatologiei si posibilitatea aparitiei complicatiilor(Retentia Acuta de Urina-RAU si riscul de tratament chirurgical).

Din punct de vedere al medicului: abordarea diferita si specifica a diagnosticului si tratamentului.

Din punct de vedere social: costuri crescute.

Ce doreste pacientul?
- sa urineze usor
- sa nu fie operat
- sa nu-i fie afectata calitatea vietii.

LUTS/HBP are un impact important asupra calitatii vietii personale si de cuplu:

De asemenea, HBP poate avea un impact mai mare asupra calitatii vietii decat BPOC (BronhoPneumopatia Obstructiva Cronica) (3,4,5).

Complicatiile HBP

HBP netratata poate evolua spre complicatii cum ar fi RAU si insuficienta renala.

Riscul complicatiilor creste cu:
varsta (un barbat de 70 de ani are un risc de 8x mai mare decat unul de 40 de ani)
severitatea simptomelor (IPSS >7 inseamna o crestere a riscului de 4x )
volumul prostatic(VP) (>30cc reprezinta un risc de 3x mai mare de RAU2)(7)
scaderea Qmax(debitul maxim apreciat la debitmetrie) (<12mL/sec. inseamna un risc de 3x mai mare)
administrarea de antihipertensive (nu diuretice) sau antiaritmice.

In populatia generala barbatii peste 60 de ani au un risc de RAU de 23%; riscul RAU a crescut la barbatii cu LUTS si prostata marita(9).

In HBP, RAU este in mod normal o indicatie pentru chirurgia prostatei. 52.3% din barbati internati cu RAU au avut adenomectomie(8). Adenomectomia rezultata ca urmare a RAU este asociata cu(8) un risc crescut de aparitie a altor complicatii (sangerari,imposibilitate golire vezicala, 9.2% versus 2.3% fara RAU).

Din punct de vedere al medicului exista o serie de factori predictive ai progresiei HBP(10):
- Factori primari: cresterea PSA, cresterea volumului prostatic si varsta
- Factori secundari: scaderea fluxului urinar si accentuarea simptomelor.

Tratamentul

Pentru stabilirea unei terapii eficiente la barbatii cu LUTS si HBP este necesar sa raspundem la urmatoarele intrebari(11):

Terapia de electie trebuie adaptata fiecarui tip de pacient si va depinde de:
- HBP simptomatica sau asimptomatica
- Nevoia unei ameliorari rapide sau pregatirea de a astepta ameliorarea
- Marimea prostatei
- Dorinta administrarii medicatiei
- Dorinta pentru interventie chirurgicala
- Riscul pacientilor de a dezvolta complicatii

Modalitatile terapeutice includ:

Watchful waiting se adreseaza pacientilor cu simptomatologie usoara sau celor cu simptomatologie moderata/severa, dar cu impact minim asupra calitatii vietii. Presupune monitorizarea periodica a pacientilor, educatia si modificari ale stilului de viata.

Fitoterapia
Conform Ghidului EAU(European Association of Urology) 2007 extractele de plante nu pot fi inca recomandate pentru tratamentul LUTS la pacientii cu HBP necesitand continuarea studiilor pe o perioada mai indelungata.

Tratamentele minim invazive si chirurgia HBP tin mai mult de latura strict urologica a HBP si nu ne vom opri in aceasta prezentare asupra lor. Principalul tratament medical al HBP este reprezentat de Alfa-blocanti si de Inhibitori de 5 alfa-reductaza.

Alfa-blocantii:

Inhibitorii de 5 alfa-reductaza(12):
Studiile au confirmat ca la barbatii cu prostata marita (VP>30cc.) inhibitorii de 5 alfa-reductaza au un efect semnificativ statistic comparativ cu placebo pe:
– Reducerea simptomelor si impactului BPH
– Reducerea VP
– Imbunatatirea Qmax
– Reducerea riscului RAU si chirurgical

Date recente susţin o strategie terapeutică constând în tratament combinat pentru câteva luni, urmat de monoterapie cu inhibitori de 5 alfa-reductaza pe termen lung. Severitatea simptomelor dicteaza durata tratamentului combinat(13).

Abordarea patologiei prostatice la ora actuala este o problema de echipa(pacient, medic de familie, urolog) cu diagnostic si tratament nuantat urmarit in dinamica, deoarece avem de-a face cu o problema progresiva si uneori imprevizibila. Din experienta proprie va putem spune ca tratamentul odata instituit nu este pentru toata viata cum gresit apreciaza unii dintre pacientii nostrii.

Patologia prostatica reprezinta o provocare profesionala continua existand mijloace terapeutice ce permit nuantarea tratamentului si evitarea interventiei chirurgicale. Conditia ar fi ca pacientul sa se prezinte din timp la medic, permitand un diagnostic facil in cazurile inca asimptomatice.

 

 

Bibliografie:
1. Cunningham GR and Kadman D. Epidemology and pathogenesis of benign prostatic hyperplasia. Up To Date Literature Review, Apr 29; 1998
2. Fonda 1999: van Kerrebroeck 2002: Wein 2002
3. Ware JE Jr et al. J Healthc Qual 1999;21:12–7
4. Spencer S et al. Am J Respir Crit Care Med 2001;163:122–8
5. Arocho R et al. Qual Life Res 1998;7:121–6
6. Berry SJ et al. J Urol. 1984;132:474-479
7. Jacobsen SJ et al. J Urol 1997;158:481–7
8. Pickard R et al. Br J Urol 1998;81:712–20
9. Jacobsen SJ et al. J Urol 1997;158:481–7
10. Roehrborn CG et al. Urology 1999;53:473–80
11. Roehrborn CG et al. Eur Urol 2002;42:1–6
12. McConnell JD et al. N Engl J Med 1998;338:557–63; Finasteride SmPC; Dutasteride SmPC
13. Foley et al. Drugs Today 2004

Articol aparut in BMJ.

Dr. Cristina
CALOMFIRESCU

Medic primar boli infectioase
Dr. Valentin
VOINESCU

Medic primar urolog
Dr. Nicolae
CALOMFIRESCU

Medic primar urolog
Dr. Cosmin
NEICUTESCU

Medic primar urolog




Programari la telefon 021/252.65.53 sau 0735.530.180. Program clinica: 09.00 - 18.00 Luni-Vineri
Cere o progamare